15. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR

15.1 Notiuni generale

Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important, fiind utilizat in industria alimentara, in industria chimica, pentru intensificarea unor procese de reactie, in instalatiile de conditionare sau climatizare, prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc.

Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant, este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura, consumand in acest scop energie mecanica, electrica, termochimica etc.

In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb, masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe.

Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde), instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1, fig. 15.1). Daca To = Tamb (To fiind temperatura sursei reci), instalatia reprezinta o pompa de caldura (2, fig.15.1), iar daca To< Tamb< T, instalatia este cu ciclu combinat (3, fig.15.1).

Fig. 15.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat.

In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece, de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant. In acest caz, agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific.

Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati, instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori. Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici, de o larga raspandire fiind freonii, hidrocarburile si diferiti compusi anorganici, inclusiv apa (tab.15.1).

Dupa principiul de functionare, instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific;

b) cu comprimare termochimica, numite si instalatii frigorifice cu absorbtie;

c) instalatii frigorifice cu ejectoare.

In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig.15.2).

Fig. 15.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori.

Vaporii saturati de stare 1 (fig.15.3), aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig.15.2) pana la presiunea din condensator p2. Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.15.2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior, prin agentul de racire al condensatorului. Dupa condensare, agentul frigorific, la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig.15.2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator. Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila, rezultand un amestec lichid-vapori, la starea 5. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig.15.2), preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat.

<

Tabelul 15.1 Caracteristicile fizice a principalilor agenti frigorifici

Denumirea

Simbol chimic

Simbol conventional

Masa molara

Constanta de gaz perfect [J/(kgK)]

Densitate [kg/m3N]

Temperatura de topire [oC]

Bioxid de carbon

CO2

-

44,01

189,0

1,97

-56,6

Amoniac

NH3

R171

17,03

488,3

0,771

-77,9

Bioxid de sulf

SO2

-

64,06

129,8

2,93

-75,5

Apa

H2O

-

18,02

-

0,804

± 0,0

Metanul

CH4

-

16,04

518,7

0,717

-182,4

Etilena

C2H4

R1150

28,05

296,6

1,261

-169,5

Etanul

C2H6

R170

30,07

276,7

1,356

-183,3

Propilena

C3H6

-

42,08

198,0

1,915

-185,0

Propanul

(CH3)2

CH2

R290

44,09

188,8

2,019

-188,9

Butanul

C4H10

R60

85,12

143,2

2,668

-159,6

Clorura de

metil

CH3Cl

-

50,5

-

-

-77,6

 

 

 

 

Freoni

CF4

R-14

88,01

-

3,93

-187,0

CF3Cl

R-13

104,47

-

4,66

-181,0

CHF2Cl

R-22

86,48

-

3,86

-160,0

CF2Cl2

R-12

120,92

-

5,40

-155,0

CH3Cl

R-40

50,49

164,8

2,25

-97,6

CF2Cl

CF2Cl

R-114

170,93

-

7,63

-94,0

CHFCl2

R-21

102,92

-

4,59

-135,0

CFCl3

R-11

137,38

-

6,13

-111,0

CFCl

CF2Cl

R-113

187,39

-

8,36

-36,6

CHCl2-CF3

R123

152,9

54,3

6,42

-107,0

 

CH2F -CF3

R 134a

102,0

81,5

5,29

-101,0

 

CH3C -Cl2 F

R 141b

117,0

71,0

4,82

-103,5

 

CH3C -Cl F2

R 142b

100,5

82,7

4,79

-130,8

Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt:

a) Capacitatea frigorifica specifica:

qo = h1 - h5 [ kJ/kg ] , (15.1)

b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta:

| q1 | = h2, - h5 [ kJ/kg ] , (15.2)

deoarece laminarea are loc la entalpie constanta, deci h4, = h5 ,

c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta:

x lr x = h2 , - h1 [ kJ/kg ] (15.3)

Daca ciclul este cu subracire (fig.15.3), in loc de se inlocuieste ,

Tabelul 15.2 Alte caracteristici ale agentilor frigorifici

Denumirea

Parametrii la fierbere, p = 760 torr

Punctul critic

t [oC]

r [kg/m3]

lv [kJ/kg]

tk [oC]

pk [bar]

Bioxid de carbon

-78,52

1560

573,1

31,0

73,7

Amoniacul

-33,35

682

1368,5

132,4

113,0

Bioxidul de sulf

-10,01

1458

390,0

157,5

78,8

Apa

+ 100,0

958,3

2258

374,2

221,2

Metanul

-161,5

422

510,0

-82,5

46,4

Etilena

-103,5

569

483,0

9,5

51,2

Etanul

-88,63

546

485,0

32,2

48,9

Propilena

-47,70

612

438,0

91,4

46,0

Propanul

-42,30

583

428,0

96,8

42,6

Butanul

-11,70

596

367,0

133,7

36,7

Clorura de metil

-24,00

370

-

143,1

68,0

R-14

-128,0

1630

135,0

-45,5

37,5

R-13

-81,5

1525

150,0

28,78

38,6

R-22

-40,80

1413

234,0

96,0

49,3

R-12

-29,80

1486

167,0

112,0

41,1

R-40

-24,00

1003

429,0

143,0

66,8

R-144

+ 3,50

1520

146,0

145,7

32,8

R-21

+ 8,92

1405

243,0

178,5

51,6

R-11

+ 23,70

1480

182,0

198,0

43,7

R-13

+ 47,70

1510

144

214,1

34,1

R 123

+ 27,9

1465

171,2

185,2

36,1

R134a

-26,4

1210

210,3

101,0

40,7

R 141b

+ 32,0

1235

225,2

206,1

43,4

R 142b

-9,6

1110

214,7

137,1

42,0

la comprimarea adiabata ireversibila, (transformarea 1-2’): x lr x = h2" - h1 .

d) Eficienta frigorifica reala:

[-] (15.4)

e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit:

[W] (15.5)

unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei, in kg/h.

Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo, atunci din relatia (15.5) se determina debitul de agent frigorific necesar.

f) Puterea necesara antrenarii compresorului:

[kW] (15.6)

unde: h m - randamentul mecanic al transmisiei:

h c - este randamentul compresorului.

Fig. 15.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h.

15.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii

Ca instalatie frigorifica, se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig.15.4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor), iar ca agent frigorific foloseste freon 12.

Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1, izolata termic fata de mediul ambiant, un compresor 2, un condensator 3, un ventil de laminare 4, un vaporizator 5, conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre pentru masurarea temperaturilor t1, t2, si t5" . De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator.

Fig. 15.4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori.

La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale, temperatura agentului de lucru in punctele 1, 2’, 5’ a ciclului ( t1, t2’, t5’).

Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp t = 30 min. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 , t2 si t5" .

Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m , t2m si t5"m .

Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 , care au valorile p1 = 1,3 - 1,7 bar, p2 = 13,7 bar, din diagrama p-h se extrag entalpiile h1, h2 si h5.

Pentru determinarea lui h5, cunoscand t3 , p1 si p2 , se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig.15.3). Din 3, pe o izobara-izoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat), iar h5 = h4 . Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct., pana la intersectia cu izobara p2 , iar h5 tinand seama ca h5 = h4 .

Cu aceste valori se calculeaza

- capacitatea frigorifica specifica, cu relatia (15.1) ;

- caldura cedata in condensator, cu relatia (15.2);

- lucrul mecanic consumat, cu relatia (15.3);

- eficienta frigorifica, cu relatia (15.4).

Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig.15.3), iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15.3.

Tabelul 15.3 Valori masurate si calculate

Nr. crt.

Marimea

Simbol

UM

Incercari

       

t =0

t =05’

t =10’

t =15’

t =20’

t =25’

t =30’

1.

Temp inaintea compresorului

t1

oC

             

2.

Temp. inainte de condensator

t2’

oC

             

3.

Temp. inainte de vaporizator

t5’

oC

             

4.

Capacit.frigorifica specifica

qo

kJ/kg

             

5.

Caldura cedata in condensator

kJ/kg

             

6.

Lucrul mecanic consumat

kJ/kg

             

7.

Ef. frigorifica

e f

-